Alegerile locale și presa. Poziţia oficială a APPC

Am primit pe mail. Redau integral:

APPC (Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj) consideră că “restartarea” României cerută de sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă după tragedia de la clubul Colectiv presupune și o “restartare” a presei. Un prim pas în acest sens, care poate reda o parte din încrederea cititorilor în presă, este modul în care este reflectată campania electorală pentru alegerile locale din 2016, care a început zilele trecute.

“Partidele și candidații știu că alegătorii tind să creadă ceea ce văd și ceea ce aud în media. Din acest motiv, politicienii și staff-urile lor de campanie fac tot ceea ce pot pentru a obține o abordare favorabilă din partea jurnaliștilor”, se arată în recomandările făcute de asociația “Reporteri fără fără frontiere” (Reporters Without Borders – Handbook for journalists during elections).

appc

APPC recomandă jurnaliștilor din România să aibă în vedere următoarele măsuri concepute de asociația “Reporteri fără frontiere” atunci cânt relatează despre campania electorală:

* Să nu se mulţumească să reia informaţiile furnizate de un partid sau un candidat, ci să încerce să explice mizele acestora.

* Să nu retranscrie niciodată, chiar dacă le parafrazează, comunicatele şi programele. Să le compare cu ceea ce candidaţii au realizat în funcţiile şi posturile pe care le-au avut deja sau cu angajamentele formulate în precedentele campanii. Să apeleze la experţi care să evalueze dacă propunerile acestora răspunde nevoilor ţării sau ale comunităţii şi să sublinieze eventualele contradicţii şi conflicte de interese.

* Să pună mereu între ghilimele şi/sau să menţioneze întotdeauna autorii frazelor citate dintr-un comunicat sau de la o conferinţă de presă.

* Să fie proactivi în timpul conferinţelor de presă, să nu se mulţumească să asculte, să ceară explicaţii, precizări, exemple, cifre, justificări.

* Să nu se încreadă în statisticile furnizate de un partid în legătură cu numărul de persoane care au participat la o adunare. Să le compare cu alte surse: jurnalişti, locuitori din cartier, forţele de ordine sau orice altă persoană prezentă la faţa locului.

* Să înveţe să recunoască evenimentele inventate de candidaţi ca să se pună în valoare. Să fie atenţi la atitudinea persoanelor prezente cu ocazia vizitei unui candidat într-o şcoală, spital sau întreprindere. Discursul lui a generat reacţii? Au fost reacţii pozitive? Persoanele vizitate au pus întrebări? Păreau spontane? Se recomandă jurnaliştilor să rămână în locul respectiv după plecarea candidatului ca să poată afla mai multe lucruri.

* Să verifice dacă mesajul vehiculat corespunde cu adevărat convingerilor candidatului. De exemplu, dacă un candidat se duce într-o şcoală şi spune că a considerat mereu educaţia o prioritate, să se verifice dacă acesta a iniţiat deja vreun proiect în acest domeniu.

* Să se delimiteze clar activităţile oficiale ale responsabililor guvernamentali de activităţile desfăşurate în calitate de candidat sau de membru de partid. (Măsurile au fost traduse de Activewatch)

Având în vedere implicarea unor junaliști în campania electorală în postura de candidați la un mandat de primar sau de consilier local, APPC reamintește următoarele prevederi ale Condului deontologic unic, adoptat de Convenția Organizațiilor de Media din care APPC face parte:

„1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.”

“3.2 Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.”

„4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.”
APPC consideră că deși jurnaliștii au dreptul constituțional de a alege și de a fi aleși, postura de candidat la funcția de primar/consilier local este incompatibilă cu cea de jurnalist. Considerăm că în momentul asumării rolului de candidat, jurnalistul nu-și mai poate desfășura activitatea „în scopul servirii interesului public” așa cum statuează articolul 1.2 din Condul deontologic. În momentul în care jurnalistul solicită votul electoratului, el se află într-o situaţie de conflict de interese. Din postura de candidat, el trebuie să-și concureze adversarii politici, pentru a ajunge să fie ales, iar din postura de jurnalist, el trebuie să informeze corect și imparțial publicul despre campania electorală. Asumarea posturii de candidat trebuie să se facă după renunțarea la cea de jurnalist activ. Considerăm că instituțiile media trebuie să fie utilizate în scopul informării publicului și nu în scopul obținerii unor beneficii personale, cum ar fi cel de a fi ales într-o funcție publică. Lipsa unei delimitări clare între postura de candidat și cea de jurnalist are ca efect adâncirea neîncrederii cititorilor în presă și în rolul acesteia de a servi interesul public.

 

 

 

 

Părerea ta contează:

comments

One thought on “Alegerile locale și presa. Poziţia oficială a APPC

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *