Rezultate interesante sunt date de IRES-Raportul public 2009 intitulat „CÂND SOCIOLOGII SE AMUZĂ.
CHESTIONARUL LUI PROUST APLICAT UNUI ESANTION NATIONAL”. Nu prea l-am vazut citat prin presa asa ca dau secvente din el aici. Iata si selectiuni din explicatiile teoretice ale autorilor…
„…Totusi ce gandesc oamenii simpli despre valori, despre viata sau moarte, despre culori sau floarea prefearată?….Cei aproape 100 de operatori de interviu din proiectul IRES au constituit impreună cu aproape 1100 de români o comunitate imaginată, care a vorbit cu plăcere despre viata si moarte, despre iubire si ura, despre calitati si defectele noastre si ale altora, ori despre micile plăceri ale vietii.
Experienta a fost bogată si pentru noi, sociologii, ea ne-a oferit încă o dovadă că sociologia are nevoie de vocea subiectilor, de mărturiile oamenilor despre propria lor viată. Raportul nostru de cercetare nu are caracterul unei cercetari cu un grad de stiintificitate măsurabil, chiar daca esantionul este reprezentativ pentru populatia adultă a Romaniei, dar este rezultatul acestui experiment de comunicare si aplicare a peste 1000 de interviuri si ne oferă o imagine asupra mentalului colectiv.”
– Chestionarul lui Proust contine întrebări despre personalitate. Numele si popularitatea i se datorează răspunsurilor date de către scriitorul francez Marcel Proust. La sfârsitul secolului al nouăsprezecelea, pe când Marcel Proust era încă adolescent, a răspuns unui chestionar dintr-un album de confesiuni în limba engleză, care apartinea unei prietene de-ale sale, Antoinette, fiica lui Felix Faure, care urma să ajungă Presedintele Frantei. Marcel Proust a răspuns de mai multe ori la acest chestionar pe parcursul vietii sale, de fiecare dată cu acelasi entuziasm.
– femeile se considera ambitioase in proportie de 6.7% pe cand barbatii in 3,8%
– femeile se percepe ca fiind calme in 7,2 % pe cand barbatii 10 %
– in cazul cinstei si corectitudinii , principala trasatura de caractare bărbatii se percep mai cinstiti (19,7%)decât femeile 14, 7 %. Diferente se regasesc si la raspunsurile in cazul onestitatii si seriozitatii.
-Prin referire la mediul de provenientă se pare că oamenii care locuiesc în mediul rural se consideră mai buni si mai omenosi (14,1%) decât cei care locuiesc în mediul urban(7,4%)
– in cazul unor trăsături se observă si notabile diferente regionale.Astfel,în cazul ambitiei,valorile sunt destul de mici pentru subiectii din zonaTransilvaniei (3,9%) si a Moldovei(2,6%),respondentii din zona de sud a tării percepându-se ca fiind mult mai ambitiosi(8 ,6%). Din punct de vedere al cinstei si al corectitudinii diferentele regionale se manifestă diferit fată de cazul anterior. Persoanele din sud,respectiv cele din Moldova se consideră într-o măsură asemănatoare cinstite si corecte(14,1%-sud;15,7%-Moldova), în timp ce transilvănenii se percep în proportie de 19,2%ca fiind cinstiti. Spre deosebire de transilvăneni si de moldoveni,care au răspuns în procent de 3,5%,respectiv5,2%că sunt punctuali, persoanele care locuiesc în sudul tării consideră doar în proportie de 0,7% că punctualitatea este principala lor trăsătură.