Interes scăzut pentru presa tipărită. Doar 13% din orăşeni citesc zilnic publicaţii tipărite. Scade şi consumul radio

Televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă în prezent cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului, singurul canal „câştigător” fiind internetul, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Biroul Român de Audit Transmedia a anunţat, sâmbătă, că va pune la dispoziţia industriei de media şi publicitate cele mai importante concluzii ale studiilor pe care le desfăşoară, prin publicarea a trei articole generale legate de media, sub titulatura „BRAT – Tendinţe Media”, în perioada 14 – 16 decembrie.

Astfel, miercuri, BRAT a prezentat o nouă concluzie din seria „BRAT – Tendinţe media”, potrivit căreia interesul românilor faţă de canalele media obişnuite a suferit modificări semnificative în ultimii 10 ani.

Televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câştigător, clasându-se în 2015 pe poziţia a treia în consumul de media, după TV şi panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare şi nu un purtător de conţinut media, înregistrează o evoluţie constantă, precizează BRAT.

ziare

Dacă, în 2005, 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie tipărită, în prezent, cititorii nu depăşesc 13% din populaţie. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului – de la 59% la 36% din populaţie, în cazul TV-ului descreşterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani şi atingând 56%, în 2015, în mediul urban.

Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influenţat doar de obiceiurile zilnice de călătorie ale oamenilor, care s-au menţinut constante.

De asemenea, potrivit BRAT, internetul a asimilat în timp conţinut scris, audio şi video de pe celelalte medii, adăugând prin facilităţile de accesibilitate şi interactivitate ale platformei ingredientele necesare succesului. O astfel de abordare va schimba, potrivit BRAT, paradigma actuală de măsurare media şi va fi probabil efectuată doar sub presiunea unor jucători globali foarte puternici, fie ei de partea celor ce investesc în publicitate sau de partea creatorilor de conţinut, deţinătorilor de spaţiu publicitar.

Pentru a avea o înţelegere completă a fenomenului expunerii oamenilor la diversele canale media, procentul de oameni expuşi la fiecare canal poate fi analizat în paralel cu evoluţia timpului de expunere pentru fiecare canal media, mai spune BRAT. Analiza are la bază timpul pe care oamenii declară că îl petrec accesând/ fiind expuşi fiecărui canal media şi nu provine din studii de măsurare pasive a acestor timpi de expunere. Astfel, indicatorul poate fi mai subiectiv în evaluarea concretă a timpului, dar relevă percepţia oamenilor, timpul pe care ei îl alocă în mod conştient fiecărui mediu în parte. Pentru comparabilitatea rezultatelor au fost analizaţi timpii medii raportat la întreaga populaţie urbană pentru toate mediile.

Şi în acest caz, cea mai spectaculoasă evoluţie este înregistrată în cazul internetului. Dacă, acum 10 ani, timpul mediu petrecut pe internet era de 30 de minute pe zi, acum acesta depăşeşte 3 ore, la egalitate cu TV-ul. Dacă este analizat timpul mediu doar pentru utilizatorii de internet, media ar trece de 280 de minute zilnic, mai mult chiar decât timpul mediu petrecut de oameni în exterior, expuşi la panotaj, mai spune BRAT.

Tendinţele observate în ceea ce priveşte numărul oamenilor ce accesează un mediu se menţin şi în cazul timpului zilnic petrecut accesând respectivul canal, dar descreşterea este mai atenuată în cazul TV-ului şi radioului. Şi în acest caz panotajul este mediul cel mai constant în ultimii ani. Cu o medie ce depăşeşte 4 ore zilnic petrecute în afara clădirilor, panotajul a fost şi rămâne mediul la care oamenii sunt expuşi cea mai mare durată pe parcursul unei zile, mai spune BRAT.

De asemenea, în ultimii 10 ani se observă o creştere uşoară a timpului mediu zilnic petrecut în afara clădirilor, aceasta provenind în special de la zilele de sfârşit de săptămână, pentru care timpul mediu petrecut în aer liber de români în 2015 a crescut cu 22 de minute în medie pe zi faţă de 2005.

Analizând evoluţia distribuţiei investiţiilor bugetelor de publicitate pentru fiecare canal media de-a lungul ultimilor 10 ani, se observă fluctuaţii majore în cazul internetului şi presei scrise şi evoluţii moderate în cazul celorlalte canale, precizează BRAT.

Totodată, BRAT face referire la datele publicate în Media Fact Book, potrivit cărora, analizând bugetele nete ale investiţiilor în publicitate, cota ce revine internetului este în prezent de 17%, faţă de 1%, în 2005. În cazul presei scrise cota scade de 5 ori, de la 24% în 2015 la 5% în prezent. TV-ul deţine cea mai mare cotă a bugetelor de publicitate, crescând până la 64% în prezent, în timp ce panotajul descreşte până la 8%, iar radioul se menţine aproape constant la 6% din piaţă.

Analizând evoluţia accesului oamenilor la diversele canale media şi pe cea a investiţiilor în publicitate, BRAT spune că, în general, există o corelaţie între cei doi indicatori. „Analizând la nivelul anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului mediu zilnic petrecut de o persoană pe cele 5 canale şi procentul investiţiilor în publicitate, observăm că TV-ul este cel ce deţine cea mai favorabilă poziţie, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilă”, mai spune BRAT.

Comparând aceste procente şi cu exemplele altor ţări, aparent în România se înregistrează o pondere mare a investiţiilor în TV şi una mică a celor în presa scrisă, la valori similare ale cotelor timpilor medii cu cele înregistrate în alte ţări, mai spune BRAT.

BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presa scrisă, online, radio şi outdoor). Măsurătorile şi monitorizările BRAT sunt independente şi transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanţă cu normele internaţionale.

 

Părerea ta contează:

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *