Cronica celei de a doua sambete din an in care prietenii cu care fac sport au mers in Parcul Central, la miscare. Parcul a fost superb, poleit cu zapada. Cronica ii apartine lui Ovidiu Blag:
” La prima oră mă dădeam de ceasul morții ca să găsesc o lopată de zăpadă. Am intrat la Sportul, la Angela, care a coborît în magazie, dar degeaba, nu erau lopeți acolo. Apoi am ajuns la WC-ul public din parc, acolo avem o relație veche cu doamnele care rup bilete, așa că am reușit să fac rost de prima lopată. Spun prima, pentru că avea să se dovedească faptul că Raimonda s-a ținut de cuvînt și a adus și ea una.
Așa că am dat sarcini precise, șef de tură a fost Radu Pogăcean, căruia nu-i prea place alergarea, dar care la desăpezit le dă clasă și lui Rosal și lui Vereș.
Unii alergau, cu chef, nu glumă, alții desăpezeau. Iar Tiberiu Matei se distra, imortalizînd toate aceste ipostaze, așa cum numai el știe. De fapt acest nou și drag prieten era acolo încă de pe la 10 fără un sfert, harnic, făcea poze “before”, cum zice el, așa, ca să îi iasă de un reportaj.
A apărut la alergare și Daniel Rus, cu superba lui prietenă și cu un…cățel (care avea să se dovedească mai apoi adevărata vedetă a zilei, l-am dus pînă și la Camino, unde a fost foarte cuminte.
Ajungem și la baschet, uite acum…
În locul lui Tibi, absent motivat, am purces la alegerea echipelor cu Rus Daniel. El un om, eu un om. Nu știu cum a gîndit el, dar eu știu cum am făcut. Am ales așa:
-Pe Nicușor Ciorbă, că ăsta e obișnuit cu alergătura de la U Cluj, unde îl aleargă ăia toată ziua. Deci îmi trebuia un alergăreț, și l-am găsit.
-Pe Călin Ilea, pentru că fotografii sînt artiști, și unul din ăsta ne trebuia în echipă, fie și doar pentru a imortaliza realizările adevăratei vedete (care nu vă spun cine este, vă las să ghiciți)
-Pe Daniel Rus, pentru că omul a venit cu prietena lui, era urît din partea mea să îl las într-o echipă în care șansele de a se întoarce acasă învingător erau foarte mici
-Pe Ali Kurta, pentru că așa un pitbull nu mai găsești de aici pînă la Budapesta. Omului ăstuia atît trebuie să îi spui: Ali, nu de dezlipești de cutare, și el și la Camino stă lîngă adversarul său…
Așa. Dincolo a fost Rus Daniel (îl știți, cel căruia sora lui îi tot spune să cîștige și el nu și nu), Raimonda (azi vedeta echipei adverse, autoare a două coșuri extraordinare), Ovi Tebu (care mă respectă foarte mult, nu cîștigă decît cînd e cu mine în echipă), Părintele Medan (mult prea preocupat de cele sfinte și azi) și Radu Pogăcean (neacomodat încă cu fusul orar, tocmai s-a întors din Spania).
Acum trebuie să inserez un segment serios, și să recunosc că echipa adversă a prestat cel mai bun joc al său cam din tot anul acesta și chiar din ultima jumătate a celui trecut. Au avut o revenire extraordinară de la 6-10 la 9-10 și numai un pic de noroc din partea noastră a făcut ca finalmente să ne impunem cu 12-10.
Haka-maka, strigătul de luptă la învingătorilor
A fost cel mai bun joc de multă vreme încoace.
Remarcații partidei (de mine să vorbească istoria, nu e frumos să mă laud singur):
-Tiberiu Matei, pentru că din banii lui, drămuiți cu grijă, a fugit la complex și a luat un kilogram de sare pe care l-a împrăștiat pe teren și astfel nu am mai alunecat.
Maria și cățelul vedetă
-Maria, prietena lui Daniel Rus, care a cauzat cîteva căzături ale bărbaților care se plimbau prin parc și întorceau capul după ea
-Cîinele Mariei și al lui Daniel, care a fost peste tot: și la alergare, și la baschet, și la cafea la Camino, practic a fost pe tot terenul
-Radu Pogăcean, pentru că a adus din Spania niște jamon serrano (colega Anca Mureșan, de la Radio Cluj mi-a zis că așa îi spune, e un fel de prosciuto) pe care, vorba lui Horațiu Mălăele, l-am mîncat.
-Daniel Rus, pentru că a făcut vineri un drum la Colorama și azi ne-a adus calendarele, care arată excelent
-Renata Tegzes, care așa cum a promis…nu a venit la alergare.
-Femeia de la WC-ul public, care ne-a dat lopata
-Laura Laurențiu, cu care ne tot întîlnim la Camino, și pe care încercăm zadarnic să o determinăm să vină la alergare
-Marius Mureșan, care nu a venit, pe motiv de ziua lui, la mulți ani
-Ali Kurta, a cărui clarviziune în joc și-a spus și azi cuvîntul
-Raed Arafat, pentru că nu se poate să nu îl pomenim și pe el
-Gluma cu Tibi Fărcaș, din titlu cred că ați prins-o, nu mai insist ”
PS
Poze Tiberiu Matei