Cititi cele doua analize de mai jos. Sunt foarte bune, in opinia mea. Sunt de acord cu ele. Ca om care si-a pierdut multe ore din noapte uitându-ma la ele, spun ca am simtit tot ce e mai jos redat. Sursa e hotnews.ro

 OSCE: Realitatea TV, Antena, Pro TV, Jurnalul National si Cotidianul au acoperit alegerile partinitor. impotriva presedintelui in exercitiu

Realitatea TV si reteaua Antena au acoperit procesul electoral intr-o maniera partinitoare si lipsita de echilibru, abordand o atitudine agresiva impotriva presedintelui in exercitiu, potrivit raportului Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa OSCE privind turul doi al prezindentialelor, prezentat astazi. TVR 1 a fost in general echilibrat, dar a acordat putin timp campaniei in emisiunile de stiri. In presa scrisa, Evenimentul Zilei, Gandul si Romania libera au fost mai echilibrate, in timp ce Jurnalul National si Cotidianul au fost impotriva presedintelui in exercitiu, apreciaza OSCE, cu sediul la Viena.

Ce spune OSCE despre reflectarea campaniei in media.

• Intre cele doua tururi, mass-media au asigurat in continuare, in ansamblu, o acoperire ampla si variata a alegerilor, ceea ce a permis electoratului sa poata alege in cunostinta de cauza. Candidatii au beneficiat de acces neingradit la mass-media.
• In emisiunile de stiri, TVR 1 si unele posturi private (Prima TV, Pro TV) au acoperit mai restrans aceasta campanie decat inainte de primul tur, reflectand in parte nivelul mai scazut al activitatilor de campanie
• Unele posturi private, mai ales Realitatea TV si reteaua Antena, au acoperit campania intr-o maniera lipsita de echilibru si de impartialitate, abordand o atitudine agresiva impotriva presedintelui in exercitiu
• In ansamblu, TVR 1 a acordat o acoperire echilibrata si impartiala ambilor candidati. In buletinele de stiri din intervalele de maxima audienta, la TVR 1, presedintele Basescu si PDL au beneficiat de 28% din acoperirea acordata evenimentelor politice, in timp ce Mircea Geoana si PSD – de 24%. Si Crin Antonescu/PNL au jucat un rol in campanie, beneficiind de 13% din acoperirea dedicata evenimentelor politice.
• La Prima TV, situatia a fost asemanatoare celei de la TVR 1.
• Acoperirea acordata de Pro TV, Antena 1 si Realitatea TV a fost, in schimb, mai partinitoare, impotriva presedintelui in exercitiu
• Realitatea TV a dedicat 51% din programele sale de stiri, de actualitati si electorale presedintelui Basescu si PDL (44% ton negativ, 35% ton pozitiv) si 20% lui Mircea Geoana si PSD (29% ton negativ, 51% ton pozitiv). Acelasi post a dedicat 8% din programele de acest fel lui Crin Antonescu si PNL (19% ton negativ, 53% ton pozitiv).
• Singura dezbatere televizata intre cei doi candidati, cea din 3 decembrie, a fost transmisa de TVR 1 si mai multe canale private, atingand un numar considerabil de alegatori si contribuind la sublinierea diferentelor dintre politicile promovate de cei doi candidati la presedintie.
• Dintre ziarele monitorizate, Evenimentul Zilei, Gandul si Romania au fost mai echilibrate, in timp ce Jurnalul National si Cotidianul au avut o abordare partinitoare, impotriva presedintelui in exercitiu.
• Dupa primul tur, CNA a aplicat 14 amenzi cuprinse intre 5.000 si 20.000 de lei unui numar de noua posturi de televiziune, pentru incalcarea legislatiei electorale si a altor  reglementari

 

2. Concluzii AMP

Dezbateri si perdele de fum electorale

• Pe parcursul campaniilor electorale pentru cele doua tururi de scrutin, televiziunile nu au asigurat un cadru autentic pentru dezbaterea si confruntarea platformelor candidatilor.
• Agenda publica a fost inlocuita cu agenda electorala a candidatilor „cu sanse” si cu zvonurile vehiculate cu multa vitalitate de staff-urile de campanie.
• Candidatii, in rarele lor aparitii, au raspuns cu prioritate subiectelor stridente de interes cotidian, platformele electorale ocupand un loc periferic in dezbateri.
• Analiza programelor electorale a fost inlocuita cu analize de discurs, de limbaj non-verbal sau caracterologice.
• Jurnalistii au renuntat sa mai colecteze informatii si s-au limitat la colectarea reactiilor la cald.
• Schimburile agresive de replici dintre participantii la dezbaterile din prime-time au fost ascutite si, nu de putine ori, alimentate chiar de catre jurnalisti.
• Publicul a fost informat constant despre culisele campaniei electorale, in timp ce scena era fie lipsita de candidati, fie aglomerata cu figuri crispate de jurnalisti, politicieni si analisti de casa.
• Agenda dezbaterilor a fost acceptata cu prea mare usurinta de televiziuni in forma propusa de staff-urile candidatilor iar temele dezbatute in cadrul confruntarilor dintre candidati au excedat adesea atributiile constitutionale ale presedintelui.
• Jurnalisti si institutii media au incalcat deliberat normele legale care interzic publicarea sondajelor de opinie in ziua scrutinului. Difuzarea exit-poll-urilor intermediare a fost facuta cu predilectie pe internet, dar si in spatiul tv. Ratiunea acestei decizii editoriale este greu de interpretat altfel decat ca o incercare de a influenta votul. Daca sondajele de opinie au un rol important de informare a electoratului in campania electorala, in ziua scrutinului ele se transforma intr-un instrument de manipulare.

Publicul, intre jurnalismul de informare si jurnalismul de opinie

• Evolutiile de pe scena publica au fost de cele mai multe ori filtrate de personalitatea si perceptiile jurnalistilor, fara a fi sustinute ori combatute cu documentari jurnalistice consistente.
• Un calcul sumar efectuat asupra programelor din intervalul orar de maxima audienta 21:00 – 00:00 indica ponderea jurnalismului de informare fata de cel de opinie: 30 de minute de informatii si alte 90 de minute de vorbe despre informatii sau despre alte vorbe.
• Moderatorii si jurnalistii prezenti in dezbaterile politice si-au recunoscut, pe alocuri, titlul de formatori de opinie. Si atat.

O breasla in criza de identitate si credibilitate. Presiunea patronului – agent politic activ

• Jurnalistii au fost, pe parcursul intregii campanii, subiect si obiect al unui tablou conflictual camuflat sub principiul libertatii si diversitatii opiniilor. Au fost atacati de politicieni si au ripostat virulent. Si-au atacat colegii de breasla. Si-au facut publice aliantele si strategiile de lupta mediatica.
• Atmosfera a fost incarcata cu elemente demne de orice productie epica: trusturi pro si trusturi contra, jurnalisti justitiari, jurnalisti aserviti politic sau ”moguli” care joaca pe degete jurnalisti si politicieni.
• In aceeasi perioada au fost identificate o serie de suprapuneri de agenda intre jurnalisti si patronii posturilor de televiziune. Jurnalistii si moderatorii au comunicat intr-o nota transparenta opiniile si crezurile patronilor lor. Uneori patronii au intrat in emisiuni in direct pentru a-si comunica crezurile politice.
• Asadar, patronii nu detin doar actiuni, ci si desfasuratoare de emisiune. Iar situatia jurnalistului a fost si mai complicata atunci cand patronuii au fost agenti politici activi, pozitionandu-se explicit in defavoarea unuia dintre candidati si au comunicat informatii cu impact puternic in campania electorala.

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, in acord cu misiunea de promovare si protejare a comunicarii libere in interes public,  isi reafirma sprijinul pentru jurnalistii supusi presiunilor politice si editoriale. Cu speranta ca acestia vor supravietui propriilor compromisuri de ordin etic si profesional.
Incepand cu data de 23 octombrie si pana in ziua de 6 decembrie, ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei a desfasurat activitati ample de monitorizare a mediatizarii campaniei electorale. In acest sens, ActiveWatch a informat constant, prin sesizari si rapoarte de analiza, publicul si institutiile abilitate, cu privire la orice abatere in promovarea campaniei electorale in mass-media. Pentru a vedea aceste rapoarte si reactii, accesati www.activewatch.ro .

 

Părerea ta contează:

comments