Poezie absolut superba

De foarte multi ani nu am mai prins asa o toamna superba si lunga. Si sambata, intre doua conferinte de presa prost puse, in zeflemea  fata de ziaristii care au doar sambete libere nu si duminici, am avut ocazia si bucuria sa citesc ziarele de weekend in cochetul parculet de langa Teatrul National. Efectiv toate mirosurile acestea de toamna si lumina blanda m-au cucerit. Pentru toate astea simt nevoia sa dau mai jos poezia lui Horea Badescu, cea mai frumoasa oda pe care eu am citit-o vreodata dedicata toamnei!

Ascultă cum cântă întâiele brume,

dezmăţ de culori e-n copacii ursuzi.

Acum te poţi pierde pe străzi fără nume,

e toamnă nebun de frumoasă la Cluj.

Acum bate-n turnuri o oră regală,

din vechi manuscripte vocabule ies,

e-un ceas când oraşul în haine de gală

începe să cânte <sumus dum juvenes!>.

 

O stea poţi purta noaptea asta pe umăr

poţi iubi, poţi vorbi cu prietenii duşi,

poţi uita anii care se-adună la număr;

e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!”

Părerea ta contează:

comments

One thought on “Poezie absolut superba

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *