Puterea celor fara de putere

Schimbam foarte putin in Romania pentru ca nu ne implicam. In nimic. Avem proiecte personale  si profesionale putine, si cei care le au, ca e vorba de facerea unei gazete, unei carti, cumpararea unei masini, sau achitarea in avans a unei vacante, sunt Invidiati, vorbiti, sunt „suspecti”. Desi nu au nici o vina, doar ca actioneaza rational si isi doresc ceva. Cunosc foarte multi care nu au nimic in program, trec anii asa, unul dupa altul, terni si cenusii. Nu lasa nimic in urma. Poate ca e mai bine asa, sa nu faci nimic, ca sa nu se ia nimeni de tine. Iti vezi strict de ale tale si basta.

Dar daca ne-am da seama ce forta am avea daca am fi uniti, am intelege conceptul lui Vaclav Havel (nu zic cine e, ca cititorii acestui blog sper ca sunt cititi si stiu) Puterea celor fara de putere , adica a societatii civile. A noastre, a tuturor! Incepand de la o petitie online, la o asociatie, de la implicarea chiar in partide la realizarea unori proiecte civice am putea schimba muntii din loc.  Inclusiv in planul problemelor personale, prin asociatii cu scop social. Dar sectorul nonguvernamental, in care am activat si pe care il iubesc, e slab, pentru ca oamenii nu se implica. Si asa acest sector face enorm cu mijloace putine. Sigur ca fara finantare te blochezi, dar sunt si cazuri de minuni.

Continui sa sper ca tot mai multi se vor implica desi evidenta ma contrazice.

PS

am scris aceste randuri din dezamagire, pe fondul unui episod descris ieri de un amic. Din nou, studentul e carne de tun, din nou e pus sa faca munca profesorului, care va da apoi o carte si va spune, uita ce tare sunt, ce documentare am,  cat am lucrat eu la asta, desi totul dar totul e pe spatele studentului. Nu conteaza persoanele conteaza Principiul! Studentul-carne de tun!   Jos palaria pentru studentii care in alti ani au protestat si nu s-au lasa calcati in picioare!

Părerea ta contează:

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *