Sorin Grecu îşi lansează a şaptea carte, dedicată lăutarului Alexandru Ţitruş

coperta

Jurnalistul Sorin Grecu a ajuns la cea de a şaptea carte publicată. De data asta volumul e dedicat unui lăutar, Alexandru Ţitruş.

„Cartea mea  a fost scrisă într-un timp record, de patru luni. A fost o muncă uimitoare şi benefică, obigându-mă să pătrund în lumea vechilor lăutari şi artişti ai Clujului – dar şi a securiştilor, miliţienilor sau a responsabililor de local din perioada comunistă. Am re-creat o lume, practic, dispărută pentru totdeauna, a Clujului de altădată. Practic, m-a „salvat” de această dată (şi nu m-a înfundat, ca-n atâtea alte rânduri) crâncena boemă trăită în centrul Clujului, amintirile cu care am rămas de pe vremea ei. L-am cunoscut şi pe marele lăutar Ţitruş, printre atâţia alţii, despre care pomenesc în carte. M-a „salvat” de asemenea faptul că sunt familiarizat şi cu orăşelul Ocna Mureş, unde s-a născut maestrul, având puternice rădăcini de rudenie în zonă – şi unde mi s-au deschis toate uşile. Iată de ce cred că sunt îndeplinite toate premizele pentru o carte (sper) de senzaţie”, a declarat pentru blogul tibifarcas.ro cunoscutul jurnalist Sorin Grecu.

Volumul va fi lansat joi, 28 martie,începând cu ora 17.00, la Casa de Cultură a Studenţilor Cluj.  Cartea, alcătuită din relatările a zeci de cunoscuţi ai violonistului  – de la virtuozi precum Dumitru Fărcaş, Ion Lăceanu, Gheorghe Turda, Gheorghe Zamfir, până la rude sau, pur şi simplu, oameni obişnuiţi –  se doreşte o biografie a vieţii cunoscutului instrumentist. În cuvântul său introductiv, autorul arată că, pe lângă aspectele care ţin de arta interpretativă, inovatoare,  a lui Ţitruş, a abordat şi cele senzaţionaliste  din viaţa sa (extrem de numeroase, putând  constitui oricând subiectul unui film), pentru că “reporterul specializat în povestiri “altfel” nu şi-a putut reprima în totalitate chemarea pentru această zonă, fiind conştient că umanul, indiferent câte faţete ar îmbrăca, atrage ca un magnet cititorul. Ori, eu mi-am propus ca lumea să lectureze cu sufletul la gură această istorie – care nu e o carte tehnică, ci un produs beletristic: modern, viu, imprevizibil, aşa cum a fost viaţa lui Alexandru Ţitruş!”

COMUNICAT:

Festivalul Naţional “Alexandru Ţitruş, 28 – 29 martie 2013

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj organizează în zilele de 28 şi 29 martie 2013, la Casa de Cultură a Studenţilor, cea de a VII-a  ediţie a Festivalului Naţional “Alexandru Ţitruş”avind scopul de a cinsti si perpetua memoria celui mai important violonist al Transilvaniei. Născut la Ocna Mureş, jud. Alba, Alexandru Titrus a trăit şi a activat la Cluj, până la decesul său din anul 1989.

Îl vor omagia, prin cântec, următorii artişti: Matilda Pascal Cojocăriţa, Dumitru Fărcaş, Ştefan Cigu, Florentina şi Petre Giurgi, Iosif Ciocloda, familia Petreuş, Horaţiu Cigu, acompaniaţi de Orchestra “Cununa Transilvană” a C.J.C.P. C.T. Cluj.

Pe parcursul celor două zile de festival, vor  evolua, de asemenea: Taraful lui Stângaciu din Mociu, Taraful Nelu Boca din Gherla, Taraful lui Şandorică din Soporu de Câmpie, Taraful lui Elecuţ, Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie, Taraful lui Nonu, Taraful din Sângeorz Băi, Bob Siminic, Orchestra “Lăutarii ardeleni”.

Spectacolele folclorice vor începe la ora 18.00, iar biletele se pot procura de la Agenţia Casei de Cultură a Studenţilor.

La rândul său Tiberiu Groza, directorul C.J.C.P.C.T. Cluj  menţionează, în prefaţa cărţii, că “valoarea artistului merită mai mult decât s-a realizat până acum. Dragostea şi respectul  ocnamureşenilor şi al clujenilor cred că vor împlini, în viitor, aşa cum se cuvine, lucrurile ce trebuie făcute, iar lansarea cărţii şi reluarea festivalului “Alexandru Ţitruş” sunt doar începutul şirului  de fapte care vor eterniza talentul şi amintirea artistului.”

Scriitorul clujean Cornel Udrea – cel care va fi şi amfitrionul lansării  din 28 martie a.c. – a notat în postfaţă, următoarele: “Această carte despre Alexandru Ţitruş este o restituire valoroasă, prin subiect, şi un avertisment pentru memoria cetăţii, pentru că viitorul ei nu se poate defini fără cei care au fost, dar şi cei care vor fi, aşa ca noi, dar nu de orice fel.

 

 

 

 

Părerea ta contează:

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *