Votanti si non-votanti la alegerile europarlamentare 2014

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES prezintă o analiză comparativă a votanţilor şi non-votanţilor la alegerile europarlamentare, realizată în cadrul studiului realizat, duminică, în ziua alegerilor.

Analiza a vizat două direcţii de studiu:

Ce anume îi deosebeşte pe votanţi de non-votanţi?

Persoanele care declară că au votat sau urmează să voteze la alegerile europarlamentare tind să considere că lucrurile în România merg într-o direcție bună în proporție semnificativ mai mare decât cei care nu votează (37% vs. 16%).

Mai mult, votanții tind să fie, în același timp, semnificativ mai mulțumiți de felul în care trăiesc, diferența fiind de aproximativ 9 procente din acest punct de vedere.

Așa cum este de așteptat, persoanele care își exercită dreptul de vot sunt interesate de politică în proporție mult mai mare decât cele care nu fac acest lucru – dintre cei dintâi sunt destul de interesați sau foarte interesați de politică 39%, în timp ce dintre cei din urmă sunt interesați doar 15%. Această tendință, deși cu mult mai pronunțată, este valabilă și în cazul interesului pentru alegerile europarlamentare de duminică, de care sunt interesați 55% dintre votanți și doar 9% dintre non-votanți.

Votanții declară că această campanie i-a determinat să meargă la vot în proporție de 15% și declară doar în proporție de 5% cum că nu au urmărit campania. Persoanele care nu au mers la vot declară că nu au urmărit campania în proporție semnificativ mai mare – 17%, respectiv în proporție mai mică cum că această campanie nu le-a influențat intenția de a merge sau nu la vot – 62% vs. 74%.

Votanții, de asemenea, au fost mai susceptibili la influența campaniei electorale asupra opțiunii de vot – 14% vs. 7%, dar în același timp declară în proporție mai ridicată cum că această campanie nu le-a modificat opțiunea de vot la alegerile europarlamentare – 76% vs. 66%.

Votanții văd apartenența României la Uniunea Europeană drept un lucru foarte bun în proporție cu 21% mai ridicată decât non-votanții, ceea ce poate constitui un puternic factor mobilizator în cazul participării la alegerile europarlamentare.

Analiza participării la vot în funcție de genul subiecților nu relevă discrepanțe majore între cele două categorii ale variabilei; în timp ce votanții se împart în ponderi egale (50% bărbați și 50% femei), persoanele non-votante fac parte în mai mare măsură din rândul femeilor (53% femei și 47% bărbați). O situație asemănătoare se poate observa și în ceea ce privește participarea la vot în mediul urban și rural. Persoanele care declară că au votat sau urmează să facă acest gest civic sunt ușor mai reprezentate în mediul urban (52% vs. 48%), diferența majorându-se cu patru procente în cazul non-votanților (56 vs. 44). Nici educația nu este un factor diferențiator major al comportamentului de vot, astfel că, în afara celor cu studii superioare, unde diferența între votanți și non-votanți este de trei procente, în celelalte cazuri (studii elementare sau medii) diferența este de doar un procent.

Cea mai mare parte a electoratului care și-a exprimat intenția de a vota sau de a merge la vot aparține categoriilor de vârstă 36-50 de ani (32%) și 51-65 de ani (33%). În ceea ce-i privește pe non-votanți, cei mai mulți au vârsta cuprinsă între 36-50 de ani (38%) și 18-35 de ani (29%). Electoratul de peste 65 de anieste mai puternic reprezentat în rândul votanților (19% vs. 13%).

Care sunt motivele invocate de non-votanţi pentru a nu îşi exercita dreptul de vot?

Cei mai mulți dintre intervievați declară că nu vor participa la alegerile europarlamentare din 25 mai deoarece nu au încredere în nici un partid sau candidat – aproximativ un sfert din întregul eșantion. Alți 11% dintre intervievații care nu intenționau să voteze spun că nu o fac datorită problemelor de sănătate sau a imposibilității de a se deplasa, în timp ce aproximativ 9% declară că nu merg la vot deoarece nu îi interesează politica sau alegerile. Alți respondenți nu votează pentru că sunt ocupați cu altceva în acea zi, respectiv deoarece nu au simțit că i-ar fi convins nici un partid sau candidat.

Neîncrederea în partide și candidați constituie un motiv mai puternic pentru a nu vota pentru bărbați decât pentru femei care, în schimb, declară că nu merg la vot datorită stării de sănătate sau imposibilității de a se deplasa în proporție semnificativ mai mare decât bărbații. Femeile, în același timp, sunt mai puțin interesate de politică sau de alegeri.

Tinerii sub 35 de ani care nu merg la vot tind să își manifeste neîncrederea în partide și candidați în proporție mai scăzută decât persoanele trecute de această vârstă, în același timp declarând că nu merg la vot pentru că au altceva de făcut în ziua respectivă în proporție mai mare decât persoanele mai în vârstă.

Persoanele cu studii superioare tind să aibă drept motivație pentru a nu-și exercita dreptul la vot neîncrederea în partide și candidați în proporție semnificativ mai mare decât persoanele cu studii medii, în timp ce restul motivelor sunt menționate în proporții relativ similare. Neîncrederea în partide și candidați, de asemenea, se manifestă ușor mai pronunțat în rândul non-votanților din mediul urban decât în rândul celor din mediul rural, în cazul cărora motivele ce țin de sănătatea precară sunt mai des invocate decât în rândul celor care locuiesc la oraș.

 

 

Părerea ta contează:

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *