Amintiri despre URSUS

Eu sunt clujean get beget şi am prins Ursus-ul din…copilărie. Am trăit 30 de ani în Mănăştur. Deci cam ştiu treaba…Cum am trăit 20 de ani în comunism, am ceva amintiri. Mai ales că se demolează acum fabrica. Citiţi despre asta aici.

Ursus e pentru mine fabrica unde stăteam la cozi enorme înainte de Revelion, în comunism. Eram copil, nu consumam eu bere, dar au fost câteva ocazii când am fost trimis să cumpăr. Nu se găsea. Stăteam la coadă, unde jucăm şeptică şi auzeam bancuri despre Ceauşescu.

Fabrica nu era aşa modernă cum a fost dupa Revoluţie, normal, din contră, era urâtă, cenuşie.

Berea era extraordinară.

În liceu beam bere la Chios, 6 lei halba, înainte de meciurile de fotbal, la „U” şi, mai ales, înainte de concertele rock.

Beam în „bombă”, la Ursus, unde e acum Janis Stuf. EXACT acolo era berăria Ursus, Unde e acum moderna berărie, ultracentral, era vechiul restaurant Ursus.

Imi amintesc berea bună care era berea Ursus. Si acum se mai fabrică, dar nu mă mai atrage deşi acum se relansează berea Ursus verde, cum o cunoaştem noi că se zice, cu sticla verde.

Imi aduc aminte si de două persoane, Ionică Pop, şeful marketing şi Octavian Buzoianu, managerul Ursus de după Revoluţie, care a vîndut Ursus la sudafricani în concern.

Ar mai fi multe de spus. A scris şi Ovi Blag pe temă, aici.

Şi ca şi el, nu ştiu de ce s-a ajuns aici. La dărâmare. Păcat.

Ursus a însemnat ceva în oraşul şi ţara asta!