2012- ANUL NEBUN AL POLITICII NOASTRE (Un bilanț al opiniei publice). Sondaj IRES.
Nemultumiți, dar optimiști
Anul care a trecut a fost un an al tensiunilor politice dezlănțuite din primele lui zile până spre final, când Victor Ponta a primit mandatul pentru a forma un nou guvern. Opinia publică studiată de noi pe tot parcursul anului a fost o oglindă a tensiunii și frământărilor politice. Principalul indicator de climat politic pe care-l măsurăm, percepția direcției în care merge România, are o evoluție care urmează cursul unor emoții și tendințe electorale create din competiție politică si conflict dezlănțuit. Astfel, pe parcursul anului 2012, există momente în care se observă o creștere semnificativă a proporției respondenților care spun că sunt de părere că România merge într-o direcție bună – de la o medie de 20% la o medie de aproximativ 35%, în mai, iunie și decembrie. Se remarcă faptul că această tendință pozitivă apare în preajma evenimentelor politice semnificative din anul 2012 – alegerile locale și cele parlamentare. Cu toate acestea, această tendință nu se asociază cu o creștere a optimismului declarat al respondenților, care rămâne la un nivel constant, de 47%, în medie, conform studiilor realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Proporția românilor nemulțumiți de modul în care trăiesc o depășește cu mult pe cea a celor care declară că sunt mai degrabă mulțumiți de acest aspect, astfel încât doar aproximativ un sfert dintre aceștia tind să evalueze pozitiv la modul în care trăiesc; comparativ cu anul 2011, nu apar modificări semnificative, deși se înregistrează o creștere ușoară a celor care se declară mulțumiți, de la 25% la 28% (foarte mulțumit+mulțumit) către finalul anului, în timp ce proporția celor care sunt mai degrabă nemulțumiți rămâne aproximativ aceeași, scăzând de la 73% la 72%. Cu toate că optimismul respondenților în general nu crește comparativ cu anul trecut, 2011, când vine vorba despre predicțiile privind propriul nivel de trai de peste un an, tabăra pesimiștilor pierde 10 procente, în timp ce tabăra optimiștilor câștigă 12: astfel, în decembrie 2012 consideră că peste un an vor trăi mai bine 32% dintre persoanele intervievate, că vor trăi la fel 24% și că vor trăi mai prost 40%.
O creștere a optimismului se remarcă și în cazul evaluării anului ce se încheie în momentul realizării studiului de bilanț; 21% dintre respondenți consideră că, în comparație cu 2011, anul 2012 a fost unul mai bun, în timp ce în 2011 doar 13% dădeau același răspuns când făceau o comparație cu anul precedent. Astfel, proporția celor care îl evaluează drept „la fel”, fiind constantă (25%), și proporția celor care îl văd drept mai prost scade cu 8 procente, ajungând la 53% la sfârșitul anului 2012. Neliniști, speranțe și spaime pentru viitor Procentul românilor care consideră că anul care urmează va fi mai bun decât cel care se încheie se dublează în 2012 comparativ cu 2011, ajungând la 36%. Proporția celor care consideră că acesta va fi mai prost scade cu 14 procente, iar cea a celor care sunt de părere că va fi la fel scade și ea cu 4 procente. Îngrijorările împărtășite de cei mai mulți români sunt legate de pierderea sau nesiguranța locului de muncă, atât în 2011, cât și în 2012, cu toate că se remarcă o ușoară atenuare a acestei îngrijorări pe parcursul anului scurs între realizarea celor două studii. O îngrijorare care se acutizează în 2012, în schimb, este cea privind starea politicii din România, care este văzută ca fiind în criză de către 17% dintre cei intervievați, această îngrijorare neapărând în proporție semnificativă în anul precedent. Principalul eveniment politic al anului 2012, în viziunea respondenților, este organizarea referendumului pentru suspendarea Președintelui României (35%), acesta fiind urmat de învestirea noului guvern după alegeri (19%), de alegerile parlamentare (18%) și de schimbarea guvernului Ungureanu (13%). Încredere Încrederea în partidele politice cunoaște o creștere semnificativă pe parcursul ultimului an, de la 10% la începutul anului la 23% la încheierea acestuia. În ceea ce privește încrederea în instituțiile responsabile de securitatea națională apar anumite fluctuații, dar nu se înregistrează modificări semnificative în 2012 – încrederea în SRI se află la un nivel de circa 46%, iar încrederea în Armată la peste 70%. În cazul încrederii în poliție, se remarcă o evoluție interesantă; deși în primăvară apare o oarecare tendință negativă, aceasta se atenuează, iar apoi dispare spre sfârșitul anului, când 48% dintre persoanele intervievate spun că au multă sau foarte multă încredere în această instituție.
Evaluarea activității instituțiilor administrative centrale. Responsabilitate și vinovăție
Măsurile adoptate de guvernul Ungureanu în scopul combaterii efectelor crizei economice sunt văzute drept eficiente în foarte mare și mare măsură de 1 din 5 români, în timp aceleași măsuri întreprinse de Guvernul Ponta sunt apreciate drept eficiente în foarte mare sau mare măsură de către 1 din 3 români. Cine decontează criza? Întrebați cine consideră că este responsabil pentru felul în care au mers lucrurile în România anului 2012, 48% dintre respondenți menționează autoritățile române, această mențiune fiind urmată de popor (18%), de FMI (11%) și de Uniunea Europeană (9%). Așadar, 20% dintre respondenți consideră că pentru modul în care merg lucrurile în România sunt responsabile entități din afara țării, 75% consideră că responsabilitatea este distribuită intern, iar 5% declară că nu știu sau nu doresc să dea un răspuns la această întrebare. Președintele este văzut drept responsabil pentru felul în care merg lucrurile în România în proporția cea mai ridicată (gândindu-se exclusiv la instituții administrative sau autorități) – 39%, acesta fiind urmat de Guvern – 33%, Parlament – 19% și BNR – 4%. Numele pe care unul din doi respondenți îl menționează atunci când sunt întrebați care este omul politic care este principalul vinovat pentru ce a mers prost în anul 2012 este cel al lui Traian Băsescu; acesta este urmat la mare distanță de Victor Ponta – 13%, Emil Boc – 11% și Crin Antonescu – 6%. Priorități Prioritatea guvernului USL în anul 2013 ar trebui să fie, conform răspunsurilor a 58% dintre cei intervievați, crearea locurilor de muncă. 16% consideră că prioritară este realizarea de investiții, în timp ce 10% consideră că guvernul ar trebui să își concentreze atenția asupra stării agriculturii. În viziunea celor mai multe persoane intervievate, când vine vorba despre politica externă a României, principala relație care trebuie consolidată este cea cu Republica Federală Germania – 38%, în timp ce 20% dintre aceștia consideră că România ar trebui să aibă o relație mai bună cu Statele Unite ale Americii. Relațiile cu Rusia sunt considerate prioritare de 7% dintre cei intervievați.
Sondaj IRES.
Volumul eșantionului: 1.383 indivizi de 18 ani și peste Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7% Perioada anchetei: 19-21 Decembrie 2012