Mâine începe weekendul de fotbal şi din nou o să vedem scandal cu bannere pe stadioane, de protest la adresa lui Mircea Sandu si Mitică Dragomir.
Şi asta m-a dus cu gândul la ce fac acum cele două ziare de sport naţionale, Pro Sport şi Gazeta Sporturilor. Ambele duc CAMPANII veritabile în care îşi propun să îi dea jos pe şefii fotbalului românesc. E foarte discutabilă abordarea aceasta pentru că presa se tranformă în ACTOR pronunţat. În JUSTIŢIAR , nu se mai rezumă să informeze, să desluşească, să lămurească, să dezvăluie.
În lupta pentru rating, pentru audienţă, pentru tiraj, pentru bani, dar în spatele aşa zisei lupte pentru însănătoşirea fotbalului românesc, se duc acum două campanii dure anti Mircea Sandu şi Mitică Dragomir.
Toţi ştim cine sunt personajele. Nici mie nu îmi plac. Dar deloc. Îi vreau şi eu plecaţi odată! Dar eu nu accesez la campaniile acestor două ziare, Pro Sport fiind primul, urmat apoi, din motive de concurenţă, de Gazeta Sporturilor. Pentru că sunt convins că nu o fac din motive reale de dezamăgire de prestaţia celor doi conducători ai fotbalului românesc, ci din nevoie de tiraj, audienţă. Vor să îşi vândă produsele. Chiar cu preţul unei aşa zise campanii de salvare a fotbalului românesc de cancerul numit Dragomir sau Sandu.
Nu am cum să neg şi dezvăluirile, anchetele, articolele critice publicate ani la rândul de cele două gazete de sport în legătură cu cei doi. Dar nici nu pot fi de acord cu aceste campanii care cred că nu vor duce la rezultatul scontat.
Organele abilitate trebuie să îi dea jos pe cei doi. E bine şi dacă o face presa, pe nişte dezvăluiri tari. Nu a reuşit până acum. Poate de aici şi această furie de a face campanii făţişe, cu batiste albe, cu tot felul de inovaţii de marketing împotriva celor doi. Poate că va conta doar rezultatul, să fie daţi jos Mitică şi Sandu. Poate că scopul scuză mijloacele. Nu ştiu. Ştiu doar ca nu îmi place să mă duc la meci şi să fiu incitat de nişte gazete pe care dau şi bani, culmea!
Când presa devine însă un actor pronunţat (că actor în opinia publică e vrem, nu vrem), când face astfel de campanii susţinute, mie personal nu îmi sună bine.
PS.
Postul e urmarea unei discutii pe tema asta 
cu un vechi amic jurnalist clujean, conducător de gazetă, omul are o funcţie editorială importantă de ani şi ani.
In foto, campania Pro Sport si apoi cea a Gazetei Sporturilor, „Mitică la brutărie”.
si eu cred ca este o incercare de speculare a imaginii catastrofale a conducatorilor fotbalului in scopul cresterii tirajului.
mersi de coment moro
Raspuns la intrebarea din titlu: E bine sau e rau ca un aluat e dulce sau sarat? Exista o presa care se implica, exista una care nu se implica. Exista o presa care cauta solutii, una care pur si simplu relateaza. Personal imi place prima. Pentru ca a doua tind sa cred ca e ipocrita. Presa prin simplu fapt ca exista influenteaza, atunci de ce sa nu isi asume rolul asta. Uite, un exemplu scoala a punctat Rus Lee, la el pe blog: http://puntomedia.wordpress.com/2010/04/21/operatiunea-sunkirk-solutii-in-loc-de-intrebari/. La urma urmei, cred ca e vorba de o evolutie a presei (sau cel putin transformare). Mai departe, despre calitatea, moralitatea, impactul campaniilor GSP si ProSport, se poate dezbate, intr-un alt comentariu 🙂
pai scrie domne comment
ce zic eu e ca nu luarea de pozitie in sine e o problema ci felul in care au actionat aceste doua ziare. intr-adevar. cred ca in cazurile amintite de tine sunt niste initiative vulgare si periculoase pentru breasla, din unele puncte de vedere.
e de dezbatut serios!
@moro: Presa in general speculeaza imaginea realitatii in scopul cresterii tirajului 🙂