Recomandări APPC privind relațiile dintre jurnaliști/instituții media și politicieni.

„Săptămânile trecute, ”Știri de Cluj” a prezentat înregistrarea unei convorbiri telefonice în care președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, amenință un jurnalist că ”îl va călca cu mașina”. La rândul lui, Alin Tișe acuză, pe blogul personal, că este victima unui ”jurnalist șantajist”. Înregistrarea a fost preluată și de alte publicații locale, dar și de presa centrală. Cum Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) a fost sesizată pe marginea acestui caz, am evitat să mă ante-pronunț. Pe marginea acestui subiect, marți, 31 ianuarie 2012, APPC a organizat o dezbatere publică. La finalul acesteia, Colegiul de Conducere al APPC a redactat un rezumat al dezbaterii și un comunicat cu recomandări, pe care le puteți citi mai jos.

APPC – dezbatere publică și recomandările Colegiului de Conducere

Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) a organizat marți, 31 ianuarie 2012, o dezbatere publică având ca temă relațiile dintre jurnaliști/instituții media și politicieni. Dezbaterea a fost determinată de conflictul apărut prin difuzarea înregistrării unei convorbiri telefonice dintre preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, şi jurnalistul Mihai Şoica.

Mihai Şoica se simte ameninţat de faptul că Alin Tişe spune, în acea discuţie, că “va călca cu mașina pe oricine se amestecă în viața lui privată”. La rândul său, Alin Tişe susţine că este şantajat de Mihai Şoica.

De asemenea, la dezbatere a mai fost luată în discuţie reclamaţia consilierului local Steluța Cătăniciu, care acuză de şantaj “Gazeta de Cluj”.

Luări de poziţie

Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, nu a fost prezent la dezbatere. Într-o discuție anterioară cu președintele APPC Cluj, Alin Tișe a reclamat faptul că pe parcursul anilor a fost ținta mai multor articole referitoare la averea sa, articole publicate de Mihai Șoica (corespondent local pentru ”Evenimentul Zilei”) și de Horea Șoica (redactor șef ”Știri de Cluj”).

Președintele CJ Cluj a spus că respectivele articole nu precizau faptul că averea respectivă (casele și apartamentele) fuseseră dobândite înainte de a deține funcții publice (până în 2004) și că solicitările lui de a face aceste precizări au fost refuzate.

De asemenea, Alin Tișe a mai invocat un moment de la botezul copilului său, când i-a solicitat lui Horea Șoica să nu-i fotografieze copilul înainte de slujba religioasă (pentru a respecta o tradiție populară, conform căreia copilul poate fi văzut doar de către părinți înainte de botez), solicitare care nu i-a fost respectată.

În privința afirmației de ”jurnalist șantajist”, pe care a făcut-o pe blogul personal, Alin Tișe a spus că nu vrea să dea amănunte, păstrând informațiile pentru un eventual proces. În fine, Alin Tișe susţine că nu a fost anunțat când Mihai Şoica a înregistrat convorbirea lor din luna decembrie, difuzată după mai bine de o lună de ”Știri de Cluj”.

Prezent la dezbatere, Mihai Șoica a spus că nu ştie la ce articole din EvZ se referă Alin Tişe (în discuție fiind materiale din 2008) şi că a scris un singur text despre extinderea unui balcon la un apartament deţinut de preşedintele CJ, subiect abordat şi de presa locală. El a adăugat că solicitarea lui Tişe de a publica eventuale precizări trebuia trimisă redacției de la Bucureşti, nu corespondentului local, care nu are vreo putere de decizie în acest sens.

În privința articolelor apărute în ”Știri de Cluj”, Delia Cărbune (director ”Știri de Cluj”) și Horea Șoica au spus că au publicat precizările solicitate de Alin Tișe.

În privința momentului de la botez, Horea Șoica a susţinut că a fost singurul jurnalist căruia Alin Tișe i-a solicitat să nu facă fotografii înainte de botez şi că preşedintele CJ nu a avut nimic cu ceilalţi reporteri şi cameramani care îl aşteptau înainte de botez. De asemenea, Horea Şoica a spus că în fotografia publicată de “Ştiri de Cluj” nu se vedea chipul copilului.

Delia Cărbune a precizat că îşi asumă decizia de a nu da publicităţii, încă din luna decembrie, înregistrarea convorbirii dintre Mihai Şoica şi Alin Tişe. Ea a spus că a revenit asupra acestei decizii pe motiv că Alin Tişe continua să facă presiuni asupra redacției.

*

Prezentă la dezbatere, Steluța Cătăniciu, consilier local PNL, a reclamat practici ale săptămânalului ”Gazeta de Cluj”, despre care spune că publică atacuri la adresa ei în încercarea de a-l determina pe soțul său, Marius Cătăniciu, să se retragă din procesul în care conducerea ”Gazetei de Cluj” este judecată pentru șantaj de presă și în care el s-a constituit parte civilă. Steluța Cătăniciu a spus că are cunoștință de cazuri în care ”Gazeta de Cluj” și-a încetat atacurile la adresa unor persoane după ce acestea au renunțat la proces. Din partea ”Gazetei de Cluj” nu a fost prezent nimeni la dezbatere.

În fine, dezbatarea a atins și problema contractelor de publicitate pe care instituțiile de presă locale le încheie cu regii și/sau instituții aflate în subordinea Consiliului Județean, și/sau cu societăți comerciale care au contracte cu instituții publice. Mihnea Măruță (membru în Colegiul de Conducere al APPC) a arătat că cele mai multe dintre aceste contracte nu au la bază performanța jurnalistică reală și auditări independente (tiraj, audiență, trafic, profilul cititorului/telespectatorului etc.), ci sunt direcționate în funcție de relații personale și de susţinerea nedeclarată pe care unele instituţii de presă o acordă unor oameni politici sau unor partide.

Recomandări APPC

APPC nu este o instanță care să dea verdicte. Scopul asociaţiei este de a ajuta la profesionalizarea breslei și la instituirea de bune practici jurnalistice. În temeiul acestui scop, în urma dezbaterii prezentate în sumar mai sus, Colegiul de Conducere al APPC (format din Mihai Goțiu, președinte, Mihnea Măruță și Ionel Lespuc, membri) face următoarele recomandări:

• În exercitarea profesiei de jurnalist este posibil ca relațiile profesionale (cu politicieni, funcționari publici etc) să ducă și la apariția unor relații personale. În aceste situații, APPC le recomandă jurnaliștilor să precizeze de fiecare dată scopul în care are loc o discuție (pentru redactarea/realizarea unui material de presă ori discuție privată). Este recomandabil ca în cadrul aceleiași discuții să nu se atingă atât probleme publice (care fac obiectul demersului jurnalistic), cât și probleme private. Dacă acest lucru se întâmplă, e recomandat ca jurnalistul să precizeze că discuția a ieșit din subiect și continuă ”off the record”.
• În cadrul unei convorbiri profesionale (pe un subiect dat), APPC le recomandă jurnaliștilor să precizeze expres intenția de a înregistra respectiva convorbire/discuție. În același timp însă, APPC le atrage atenția persoanelor publice că, în momentul în care discută cu un jurnalist care s-a recomandat ca atare (ori a cărui calitate de jurnalist este cunoscută de interlocutor dincolo de orice dubii), dacă jurnalistul a specificat că poartă convorbirea în scopul realizării unui material jurnalistic, atunci există o prezumție justificată că el va înregistra acea convorbire.
• În cazul obținerii unor informații/declarații de interes public (iar amenințarea unui jurnalist care își exercită profesia este o astfel de informație), APPC recomandă publicarea/difuzarea acestora cât mai aproape de momentul cu pricina. Întârzierea/amânarea publicării respectivelor informații sau declarații pot da naștere unor interpretări sau speculații nedorite, conform cărora interesului public i se suprapun și alte interese. (În acest sens, dacă e vorba despre un politician, practica păstrării unor asemenea informații pentru perioadele de campanie electorală este total nerecomandabilă, riscând să compromită demersul jurnalistic).
• APPC recomandă instituțiilor publice, regiilor și serviciilor publice deconcentrate aflate în subordinea unor instituții publice, dar și firmelor private (în special celor care au ca acționari persoane care dețin și funcții publice sau care au contracte cu instituții publice) să contracteze publicitate în mass-media într-un mod cât mai transparent și ținând cont de datele de audiență/trafic/tiraj/profilul cititorului etc. ale respectivei instituții media. De asemenea, APPC recomandă instituțiilor mass-media să efectueze auditări independente care să le certifice aceste date.
• În cazul unor situații conflictuale, în care un politician sau reprezentantul unei instituții publice consideră că este nedreptățit de modul în care activitatea sa și/sau viața privată sunt reflectate de un jurnalist, APPC recomandă: a) solicitarea publicării/difuzării de precizări/drept la replică instituției media în cauză; b) solicitarea medierii situației din partea unei asociații profesionale; c) apărarea în justiţie a drepturilor care consideră că i-au fost încălcate.

Amenințarea jurnaliștilor cu agresiuni fizice nu reprezintă o soluție. Dincolo de aspectul personal, amenințările adresate jurnaliștilor reprezintă un impediment în atingerea scopului demersului jurnalistic – informarea opiniei publice.

Aceleași recomandări sunt adresate și persoanelor publice sau private care consideră că fac obiectul unui șantaj de presă.

Colegiul de Conducere al APPC                                            Cluj-Napoca

Mihai Goțiu – președinte                                                        1 februarie 2012

Ionel Lespuc – membru

Mihnea Măruță – membru ”